Morarit

morarit-enache-generic

S.C. Enache Morarit S.R.L. Husi este prezenta pe piata regiunii de dezvoltare nord-est din anul 1993, avand ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, industrializea lor si comercializarea produselor finite, atat pentru piata interna cat si cea externa, incercand continuu sa atraga consumatorii prin calitatea superioara a produselor.

Intregul proces de productie este supravegheat de SISTEMUL DE MANAGEMET INTEGRAT AL CALITATII SI SIGURANTEI ALIMENTARE bazat pe metoda HACCP.

Boabe de porumb:atent selectionate

Provenite di soiuri sticloase,boabele sunt uscate in uscatoare specializate,modern,fara a se afecta calitatea acestora,avand o umiditate de maxim de 15%.Cantitatea medie de grasimi raportata la substanta uscata este de 4.3%,cu o proportie de 10-12% a germenului in bob si cu un continuum de grasimi in germen de 22-26%.

GRIJA PENTRU DETALII:in procesul de macinare

Enache-Morarit obtine un malai grisat degerminat de calitate prin zdrobirea boabelor de porumb astfel incat germenele(embrionul),varful bobului si parti din invelis sa se detaseze de endosperm.La operatia de macinare ajung doar crupele din boabele de porumb rezultate din degerminare si nu boabele intregi. Malaiul astfel obtinut nu prezinta urme de tarate,are o granulatie uniforma,o culoare aurie si un continut de grasime raportat la substanta uscata de 1.5%.

CONTINUT SI VALOARE NUTRITIVA

Crupele de porumb contine multe glucide(65-77%-din care amidon 55-74%),protein(7-13%) si o mica cantitate de lipide.Este bogat in vitaminele A,B,C,E ,in saruri minerale(magneziu,fosfor,potasiu),precum si in fibre.

PROPRIETATI TERAPEUTICE

Desi a ajuns la noi in tara doar de doua sute de ani,porumbul a fost adoptat de romani mai cu grad decat in orice alta tara europeana,mamaliga devenind rapid un aliment de baza.In plus,in medicina traditionala romaneasca intalnim mai multe utilizari terapeutice ale acestei plante,decat in cea a tarii lui de origine,America.Romanii au dezvoltat o afinitate extraordinara pentru porumb,asa cum o dovedesc nenumaratele cercetari etnologice facute la noi,care au pus in evident existent unor aplicatii terapeutice de o eficienta uimitoare.Prea putin cunoscut ca medicament,porumbul are efecte deosebite in tratarea si mai ales,prevenirea multor boli.Mamaliga,aliment natural si indispensabil sanatatii,este indicate nu persoanelor cu intolerant la gluten,ci si celor perfect sanatoase.Mamaliga este capabila sa hraneasca organismul si in acelasi timp sa curete intestinele,asigurand sanatatea mucoasei intestinale si ritmicitatea tractului digestive.Mamaliga este consumata mereu proaspata,neavand nevoie de conservanti si amelioratori sintetici daunatori,ca majoritatea sortimentelor de paine din comert.In plus, malaiul si mamaliga obtinuta din el au nenumarate aplicatii terapeutice certificate stiintific.Mamaliga se prepara dintr-o jumatate de litru de apa clocotita in care se pun doua maine de faina de porumb,ce se fierb apoi vreme de aproximativ douazeci de minute,amestecand incontinuu,ca sa nu prinda si sa nu se formeze cocoloasa.Atunci cand amestecul a devenit consistent,mamaliga este gata si se poate lasa sa se raceasca.

BUCURA-TE DE PENSIE:CONSUMAND MAMALIGA

Boli de inima:Bolnavii de inima vor beneficia de consumul systematic de porumb,care este bogat in potasiu si substante din complexul B,ce protejeaza sistemul cardiovascular.

Diabet: Diabeticii vor beneficia si ei de consumul de mamaliga,despre care s-a demonstrate ca favorizeaza secretia endocrina a pancreasului si stimuleaza diureza.Din acest motiv,mamaliga este recomandata si celor cu boli renale cornice.

Afectiuni biliare:Colecistita si dischinezia biliara,la fel ca si afectiunile biliare in general,raspund foarte bine la un regim alimentar cu multa faina de porumb care este un bun antiinflamator,colagog (stimulant al secretiei de bila) si coleretic (favorizeaza varsarea bilei in intestine),fiind unul dintre putinele alimente care au aceste proprietati.

Menopauza:Simptomele specifice debutului menopauzei,precum si tulburarile hormonale la femei sunt mult attenuate sau chiar eliminate de consumul sistematic de porumb,care contine substante ce regleaza activitatea gonadelor,favorizeaza oprirea hemoragiilor si are chiar usoare efecte calmante psihice.

Beneficiile consumului de mămăligă

Cucuruzul, păpuşoiul sau pur şi simplu porumbul, este planta din familia graminee care şi-a găsit întrebuinţarea în bucătăria tradiţională românească. Originar din America Centrală, unde aztecii îl considerau obiect de cult şi de provenienţă solară datorită culorii aurii a boabelor, a făcut pentru prima dată cunoştinţă cu europenii prin marinarii lui Columb, care au debarcat în Cuba.

În ceea ce priveşte conţinutul şi valoarea nutritivă, porumbul este bogat în acizi graşi nesaturaţi (85 – 90%). Este bogat în vitaminele A, B, C şi E, şi în săruri minerale (magneziu, fosfor, potasiu) şi fibre.

Porumbul a fost îndelung utilizat în bucătăria tradiţională românească prin făina de mălai gătită sub formă de mămăligă. Deşi iniţial era considerată mâncare ţăranilor, în prezent este des folosită ca substitut pentru pâine şi conform unor cercetări recente având în vedere interesul tot mai crescut pentru alimentaţie echilibrată, se pare că mămăliga aduce nişte beneficii de netăgăduit celor care o consumă. Astfel, în prezent mămăliga şi preparate derivate din aceasta au ajuns în meniurile unor restaurante selecte, apreciate de consumatori.

Cura cu mămăliga poate fi încercată mai ales în perioada aceasta de către cei care vor să postească sau pur şi simplu ca adjuvant în detoxifierea organismului şi curăţirea intestinelor. Acum în afară de gustul bun al mămăliguţei la ceaun, vom descoperi şi celelalte beneficii aduse de consumul acesteia.

Înainte însă de a vă trece în revistă beneficiile consumului de mămăligă trebuie să aveţi de asemenea în vedere că un consum exclusiv de mămăligă pentru perioade îndelungate de timp poate să ducă la apariţia unei boli numite pelagra. Pentru a fi evitată se recomandă consumul mămăligii împreună cu lactate sau alte produse animale.

Protejează stomacul şi ficatul
Considerată iniţial hrana săracilor, mămăliga a demonstrat de-a lungul timpului nişte beneficii incontestabile în protejarea intestinelor. Specialiştii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Koln au descoperit recent prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. Substanţele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi graşi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb, în urma unor mecanisme biochimice încă neelucidate ştiinţific. Cert este că aceşti ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proporţie de 22-28%. Micile cantităţi de ceto-acizi palmitici şi arahidonici, ajunşi în sânge se transformă în hidroxiacizi (alcooli cu grupări chimice acide) care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otravuri existente în organism.

Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducind considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Creşte durata de viaţă
Sau cel puţin aşa ne spun cercetătorii endocrinologi care consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.

De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraţia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător şi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac.

Dezvoltă musculatura
Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a observat, întâmplător, că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia au o bogată alimentaţie în „terciuri de porumb”. Pe baza acestei observaţii, el a iniţiat un amplu program de cercetare în medicina sportivă, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalităţii de acţiune a hormonilor tiroidieni.

Mămăliga şi porumbul în terapii naturiste

Pentru diverse afecţiuni ale pielii: Pentru urcior – se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbînd-o cît se poate de des. În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, avînd grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie de pîine cu unt. Se aplică fierbinte, cît suportă pielea, şi se acoperă cu un obiect de lînă, pentru a menţine temperatura locală ridicată. Tratamentul se face în fiecare seară şi se ţine pînă se răceşte mămăliga.
Contra obezităţii: conferă o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa de tonus fizic şi mental, sînt reduse considerabil. Gastrita hiperacidă şi ulcerul sînt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pîine, mălaiul avînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţii, şi o acţiune uşor calmantă, sedativă.
De ajutor în problemele cu fierea: măreşte secreţia de bilă şi facilitează evacuarea sa, avînd şi efecte antiinflamatoare biliare. Este de ajutor în afecţiuni ca dischinezie biliară, dispepsie, colecistită.
Stimulează creşterea părului: masajul cu mălai. Cu un pumn de mălai se masează bine scalpul timp de cîteva minute. Se scutură bine mălaiul, dar nu se spală părul. Se repetă tratamentul 2-3 zile, abia apoi se spală bine părul.
Efect diuretic: ceaiul preparat din mătase de porumb este foarte eficient ca diuretic şi pentru eliminarea pietrelor la rinichi
Pentru durere în gât şi răceală: se pot folosi cataplasme din mămăligă aplicate pe gât sau piept sau se bea seara înainte de culcare un terci obţinut dintr-o mămăligă moale în care s-a adăugat o bucăţică de unt şi puţină miere.
Dacă mălaiul este obţinut din porumb care nu a fost tratat cu ierbicide şi îngrăşăminte chimice este cu atât mai valoros. Acest mod de producţie agricolă se numeşte Agricultură Ecologică. Agricultura ecologică se bazează pe:

Principiul Sănătăţii
Principiul Ecologiei
Principiul Corectitudinii
Principiul Îngrijirii
Rolul agriculturii ecologice, fie în agricultură, procesare, distribuţie sau consum, este de a susţine şi consolida sănătatea ecosistemelor şi organismelor, de la cele mai mici, din sol, la fiinţele umane. În special, agricultura ecologică este destinată pentru a produce alimente nutritive de înaltă calitate, care să contribuie la asistenţa medicală preventivă şi la starea de bine a tuturor celor implicaţi. Având în vedere acest lucru, ar trebui să se evite utilizarea îngrăşămintelor, pesticidelor, medicamentelor si a aditivilor alimentari care pot avea efecte adverse asupra sănătăţii.

Reţete
Reţetă românească
Timp de preparare: 30-40 de minute
Ingrediente: 400 g malai, 1/2 linguriţă de sare, 1 litru şi jumătate de apă.
Preparare: Puneţi apa cu sarea pe foc într-un ceaun sau într-o oală care nu lipeşte şi, după ce dă în fiert, presăraţi mălaiul şi îl lăsaţi până este absorbit de apă, după care amestecaţi bine cu un făcăleţ, o lingură de lemn sau un tel până când se umflă mălaiul şi se desprinde de pe ceaun.
Răsturnaţi mămăliga pe un fund de lemn şi o luaţi cu lingura sau o tăiaţi cu aţă. Reţeta de mămăligă se prepară în mod tradiţional la ţară şi se serveşte în loc de pâine cu brânză, lapte, sau peşte.

Reţetă italiană (polenta)
Ingrediente: 200 g mălai, 400 ml apă, sare, 150 g cârnaţi, 100 g caşcaval, o lingură de unt, castraveţi muraţi.
Preparare: cârnaţii se rumenesc în puţin ulei într-o tigaie de teflon. Se face o mămăligă din apă, sare şi mălai. Când este aproape gata, se adaugă caşcavalul tăiat cubuleţe şi untul, se amestecă, apoi se adaugă cârnăciorii. Se pune pe un platou şi se serveşte cu castraveciori muraţi. Iese destul de cremoasă din cauza caşcavalului, aşa că este mai bine s-o turnaţi într-un bol.

Mămăligă umplută
Ingrediente: 500 g mălai, 1,5 litri lapte, 1 ceaşcă smântână, 250 g telemea, 250 g caşcaval, 6 ouă, 50 g unt.
Preparare: Se pune laptele de fiert, se bat ouăle, se rade brânza, se taie caşcavalul pătrăţele. Când a dat primul clocot, se pune mălaiul în lapte şi se amestecă până se face cremă (nu trebuie să fiarbă deloc, doar să-şi ia faina zeamă).
Se amestecă bine mămăliga cu ouăle şi caşcavalul, se unge o cratiţă cu unt şi se aşază mămăliga, se netezeşte. Se toarnă smântână, se presară brânză, se dă la cuptor, până se rumeneşte.

Mămăligă la cuptor
Ingrediente: 2 dovlecei, 200 g mălai, 50 g unt, 200 g boabe de porumb fiert, 1/2 kg de roșii, 2 lingurițe cimbru uscat, 150 g cașcaval.
Preparare: Se fierb dovleceii în apă cu sare. După ce au fiert, se scot din apă şi se adaugă mălaiul în oală. Se lasă la fiert amestecând des până se îngroaşă. Se adaugă apoi untul în mămăligă şi se amestecă.
Se aşează apoi mămăligă pe o tavă într-un strat. Se adaugă peste mămăligă porumbul fiert, dovleceii tăiaţi rondele şi roşiile tăiate bucăţi şi ele. Se condimenteaza cu sare, piper, cimbru iar deasupra se adaugă brânză rasă. Se coace în cuptor 15- 20 minute.

Poftă bună!